Pe scurt – apeluri și SMS-uri false
- Numărul afișat poate fi falsificat (spoofing), chiar dacă e al băncii
- Nu da niciodată coduri SMS, PIN, parole sau datele cardului la telefon
- Raportare: 1911 (DNSC), pnrisc.dnsc.ro sau alerts@dnsc.ro
- Dacă ai pierdut bani: blochează cardul și mergi la Poliție
Verificat pe 20.11.2026 pe dnsc.ro. iTelefon.com.ro nu este afiliat DNSC sau vreunei instituții.
Pe iTelefon.com.ro publicăm numerele oficiale ale companiilor tocmai pentru că apelurile false sunt tot mai frecvente. Atacatorii se prezintă drept bănci, operatori telecom, curieri sau instituții ale statului și folosesc numere afișate care par legitime. Mai jos găsești cum recunoști un astfel de apel și unde îl raportezi.
Semne că apelul este o tentativă de fraudă
- Ți se cere urgent să „securizezi contul”, să muți banii într-un „cont sigur” sau să confirmi o tranzacție.
- Ți se cer coduri primite prin SMS, PIN, parola de internet banking sau datele complete ale cardului.
- Ți se cere să instalezi o aplicație de control la distanță (de tip AnyDesk sau TeamViewer).
- Apelantul insistă să nu închizi și să nu vorbești cu nimeni.
- Numărul afișat este al unei instituții, dar conversația nu seamănă cu un contact obișnuit.
Ce faci în timpul apelului
- Închide. Un apel real poate fi reluat oricând.
- Sună tu la numărul oficial, luat de pe site-ul instituției, de pe card sau din contract. Găsești numerele verificate și în paginile noastre de contact.
- Nu da curs niciunei cereri primite prin SMS, e-mail sau WhatsApp care conține linkuri sau numere noi.
Unde raportezi
- DNSC – număr unic 1911, platforma pnrisc.dnsc.ro sau e-mail alerts@dnsc.ro.
- Instituția în numele căreia s-a sunat (banca, operatorul, curierul), ca să își avertizeze clienții.
- Poliția Română, prin plângere, dacă ai pierdut bani sau ai dat date personale.
Dacă ai dat deja date sau bani
- Blochează cardul imediat din aplicația băncii sau la numărul de pe spatele cardului.
- Schimbă parolele conturilor expuse și dezinstalează orice aplicație instalată la cererea apelantului.
- Depune plângere la Poliție și raportează la DNSC, păstrând capturi de ecran, numere și ore.
- Cere băncii contestarea tranzacțiilor neautorizate.
Scenarii folosite frecvent de atacatori
DNSC și băncile au semnalat în ultimii ani câteva tipare care se repetă. Le prezentăm pe scurt, ca să le recunoști:
- „Falsul angajat al băncii”: te anunță că ai o tranzacție suspectă și îți cere să confirmi datele cardului sau un cod primit prin SMS, ori să muți banii într-un „cont de siguranță”.
- „Falsul polițist” sau angajat al unei instituții: îți spune că ești implicat într-o anchetă și îți cere colaborare urgentă și discreție.
- „Suportul tehnic” al unui operator sau al unei firme mari: îți cere să instalezi o aplicație de control la distanță.
- „Curierul”: un SMS cu link îți cere o taxă mică pentru livrarea unui colet. Detalii în ghidul despre urmărirea coletului după AWB.
- „Investiția sigură”: oferte de câștig rapid, de multe ori cu imagini sau voci de persoane publice falsificate.
Regula de aur: tu suni înapoi
Indiferent cât de convingător e apelantul, închide și sună tu la instituție, la un număr pe care l-ai găsit singur: pe spatele cardului, în contract, în aplicația oficială sau pe site-ul oficial. Pe iTelefon.com.ro găsești numerele verificate pentru operatori, bănci, curieri și magazine, de exemplu Revolut, Orange sau Vodafone. Rețineți: unele companii, precum Google sau Facebook, nu oferă deloc suport telefonic, deci un „agent Google” care te sună este, aproape sigur, un impostor.
Cum îți protejezi conturile în avans
- Activează notificările pentru toate tranzacțiile în aplicația băncii.
- Folosește autentificarea în doi pași prin aplicație, nu doar prin SMS, acolo unde este posibil.
- Nu salva parolele și PIN-urile în notițe sau în galeria telefonului.
- Stabilește cu familia un „cuvânt de siguranță” pentru apelurile în care cineva cere bani urgent în numele unei rude.
- Pentru persoanele în vârstă din familie, explică pe scurt regula „închizi și suni tu înapoi”.
Ce informații trimiți când raportezi
Raportarea la DNSC (1911 sau pnrisc.dnsc.ro) e mai utilă dacă incluzi: numărul de telefon afișat, data și ora apelului, ce ți s-a cerut, eventualele linkuri sau numere de cont primite și capturi de ecran. Dacă ai pierdut bani, plângerea la Poliție și contestarea tranzacției la bancă trebuie făcute cât mai repede.
Întrebări frecvente
Ce este spoofing-ul telefonic?
Este o tehnică prin care atacatorul își modifică numărul afișat, astfel încât pe ecranul tău apare numărul unei bănci, al unui operator sau al unei instituții. Numărul afișat nu dovedește cine sună.
Unde raportez un apel sau un SMS de fraudă?
La Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC): la numărul 1911, pe platforma pnrisc.dnsc.ro sau la alerts@dnsc.ro. Anunță și instituția în numele căreia s-a sunat.
Am dat datele cardului. Ce fac acum?
Blochează imediat cardul din aplicația băncii sau sunând la numărul de pe spatele cardului, apoi depune plângere la Poliție și raportează la DNSC. Nu aștepta să vezi dacă apar tranzacții.
Banca sau operatorul îmi pot cere codul primit prin SMS?
Nu. Codurile de autentificare, PIN-ul, parola sau datele complete ale cardului nu se comunică telefonic nimănui, indiferent cine pretinde că sună.
Cum verific dacă apelul a fost real?
Închide și sună tu la numărul oficial al instituției, luat de pe site-ul ei, de pe card sau din contract. Nu folosi numărul din SMS, din e-mail sau pe cel indicat de apelant.
Pot fi păcălit chiar dacă pe ecran apare numărul real al băncii?
Da. Prin spoofing, numărul afișat poate fi falsificat. Numărul de pe ecran nu este o dovadă a identității apelantului.
Este sigur să răspund la un SMS cu link de la un curier?
Nu deschide linkuri din SMS-uri neașteptate. Verifică statusul coletului pe site-ul oficial al curierului, introducând singur AWB-ul.
Banca îmi va returna banii dacă am fost înșelat?
Depinde de situație și de condițiile băncii. Contactează banca imediat, cere contestarea tranzacțiilor și depune plângere la Poliție; cu cât reacționezi mai repede, cu atât șansele cresc.
Despre acest ghid
Ghidul este redactat de Dumitru Ilie, autorul iTelefon.com.ro, pe baza informațiilor publicate de DNSC (Directoratul Național de Securitate Cibernetică), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor. Am verificat informațiile pe 20.11.2026. Regulile și tarifele se pot schimba, așa că pentru o decizie importantă confirmă datele direct la sursa oficială sau la serviciul clienți. Dacă observi o informație depășită, ne poți scrie prin pagina Corectare informații / Raportează o eroare, iar modificările importante le notăm în pagina Actualizări și corecturi.
Surse oficiale
- DNSC, Poliția Română și ARB – avertizare apeluri false (spoofed)
- DNSC – platforma de raportare pnrisc.dnsc.ro
Vezi și
- Ghid complet telefonie mobilă România 2026
- Numere 09xx și SMS cu suprataxă
- Numere de urgență 112 și 113
- Telefon furat sau pierdut – ce faci
- Coduri utile Orange, Vodafone și Digi
- Contact Revolut – blocare card și suport
- Contact Google – de ce nu există suport telefonic
- Contact OLX – siguranța plăților
- În ce rețea este un număr de telefon
- Contact Orange
